Toamna se simte tot mai prezentă, nu doar datorită zilelor din calendar.
Noaptea e mai răcoare şi în sfârşit putem dormi în liniştea şi ritmul respiraţiei proprii, iar aburii viselor sunt tot mai năucitori şi mai prezenţi.
Astăzi m-am trezit odihnită şi abia când am aprins telefonul să văd ce oră este, am înţeles că e din nou 8 septembrie, şi astăzi sărbătorim Naşterea Maicii Domnului, şi implicit numele ce îl port.
Nu am putut să îmi duc rutina dimineţii până la capăt, căci mi-am amintit că am să îi mulţumesc Maicii pentru atât de multe, inclusiv pentru tot ce a adus în viaţa mea recent.
A fost prima dimineaţă de duminică, după mulţi ani, când m-am pregătit şi am plecat spre biserică, dornică de întâlnirea cu El, în slujbă, nu doar în vizită.
Mi-am ales drumul cel lung, ca un pelerinaj în care îmi repetam cu recunoştinţă cât m-a aşteptat, câte a îndurat şi fericirea şi pacea ce se aşeza în mine cu fiecare pas nu erau doar ale mele.
Mi-am amintit de faptul că tata mi-a ales numele acesta pentru a purta numele bunicilor, şi că era mândru de acest fapt.
Am realizat cât de mult mă identific cu Măria din deal, cea blândă şi smerită, femeie simplă şi muncitoare, care-L purta în gând şi rugăciune cu fiecare inspir şi expir. ( Altfel nu îmi explic cum a putut primi şi accepta cu atâta bucurie toată suferinţa vieţii).
Mi-a fugit gândul şi la cea de la vale, şi deşi nu am petrecut mult timp alături de ea, ce mult am împrumutat din comportamentul ei, din atitudinea ei vis-à-vis de muncă şi responsabilităţile vieţii, şi poate şi din forţa mentală şi fizică de a trăi.
Poate cel mai frumos dar ce puteam să mi-l dăruiesc- să fiu din nou parte din familia creştină .
Cântările bisericeşti şi cele două extreme majoritare din biserică – bătrânii tot mai bătrâni şi copiii aduşi de fraţii adolescenţi- tare m-au bucurat !
Iar predica plină de tâlc, a aşezat cu fiecare cuvânt tremurat din bărbia preotului tihnă şi recunoştinţă pentru acum şi aici.
Exerciţiu de reflecţie

Pentru că e zi de sărbătoare, şi numele Maria şi derivatele lui– Marian, Marinela,, Mariana etc- sunt printre cele mai comune , aş vrea să te invit la un exerciţiu de reflecţie, fie că porţi sau nu acest nume.
Ai auzit de exerciţiul numelui?!
Eu am aflat de el abia la formarea în psihoterapie, şi voi fi sinceră să spun că de fiecare dată când îl reiau aflu noi lucruri despre mine.
Cred că este valoros căci nimic fără sens sau fără voia Lui, şi inclusiv numele ce îl purtăm vine cu o încărcătură emoţională, poate din generaţie în generaţie şi lasă amprente semnificative în alegerile şi relaţiile tale.
Poţi să îţi adresezi câteva întrebări care te vor ajuta să parcurgi acest exerciţiu:
1. Cine ţi-a ales acest nume? Care este motivul alegerii lui?
2. Te-ai gândit vreodată ce semnificaţie are numele tău? Care este etimologia şi semnificaţia numelui tău?
3. Ai rude care poartă acelaşi nume? Poţi găsi elemente comune cu acestea?
4. Cu ce crezi că influenţează viaţa ta alegerea şi purtarea acestui nume?
Maria- ( din ebraică) copil dorit, cea iubită
“Maria a fost un copil dorit, născută din rugăciunile părinţilor ei Ioachim şi Ana.”
Ascultând asta nu am putut să nu îmi amintesc cât de dorită am fost de mama, cât a sperat să aibă şi o fetiţă cu care să fie prietenă şi care să îi fie sprijin la bătrâneţe .
Cât am fost de iubită de tata, de fraţii mei şi cât s-au îngrijit cu dăruire de “a mică” !
Maica Domnului, ce a devenit măicuţa noastră a tuturor, le-a ascultat rugăciunile şi a sădit în noi din dragostea, bunătătea şi smerenia ei.

Comentarios