Scrisoarea către sine a unui adolescent

Scrisul e vindecator. Nu spun doar eu, pentru că o simt pe propria piele, ci o spun mulţi specialişti din domeniul uman.

Ne aduce mai aproape de sinele nostru profund, ne face ordine în gânduri, face loc pentru eliberarea sentimentelor puternice ce animă viaţa.

Ne aduce împreună către cei ce au urechi şi să ne asculte, nu doar să ne audă.

Şi către cei ce au ochi să ne vadă nu doar prin prisma fizicului şi al comportamentului, ci a tot ce se ascunde în spatele acestora.

     Despre cât de mult folosesc tehnica scrisului în terapie, sau despre metoda scrisorii în procesul de doliu sau de vindecare a relaţiilor am scris şi aici- https://www.mariaszabo.com/post/mi-a%C5%9F-dori-s%C4%83-%C3%AEmi-scriu-zilnic-scrisori.

Adolescența e considerată de părinți una din cele mai dificile etape de creștere a unui copil. Căci cel mai dezinvolți în a exprima haosul transformărilor hormonale, psihice și emoționale și relaționale vor fi acasă. Și da, e greu să vezi cum copilul tău se schimbă, cum trusa de unelte parentale nu mai e funcțională și tu odată cu el, ești nevoit să înveți , în parametrii aceștia noi, răbdarea, ascultarea empatică și flexibilizarea granițelor sănătoase.

Specialiști, precum Daniel Siegel, descriu adolescența ca cea mai importantă și mai frumoasă etapă în dezvoltare, având multiple atuuri în planul dezvoltării relațiilor de prietenie, de a încerca și a învăța lucruri noi, de a fi creativi și inventivi. Doar direcția către care se îndreaptă toate acestea poate pune piedici sau clădi trepte spre viitorul lor către a fi tineri adulți integrați și adaptați societății moderne.

Fără a minimiza sau separa aceste două viziuni, astăzi aș vrea să vă împărtășesc cu voi scrisoarea unui adolescent ce mi-a trecut pragul cabinetului școlar ( desigur cu acordul lui).

În ea veți regăsi o bucăţică din Sebi, dar poate și din adolescență voastră sau a copilului vostru ce vă apasă de ceva timp butoane ce păreau de mult inactive.

Este mai asumat decât mă aşteptam. A venit înainte de Crăciun cu tema rezolvată: această scrisoare către el, redactată cu compasiune şi curiozitate, atent la detaliile ce îi conturează povestea de pe axa timpului, responsabil în procesul noduros şi sfâşietor în a fi bine cu el.

         Mulţumesc, Sebi.

         Întregul univers te aude şi te vede.

„Dragă eu,

Cum te simţi?

Cum e viața ta?

Ai realizat ceea ce ți-ai propus?

Te mai doare trecutul?

Scuze că pun atâtea întrebări, dar sunt nerăbdător să aflu cum va fi viața mea peste 5 ani.

Sunt sigur că ai multe realizări, am încredere în tine, băiatul din trecut încearcă să-l lase pe băiatul din prezent să devină bărbatul care ești, asta înseamnă că ești bine, că ai reușit să-ți controlezi durerea și ești în sfârșit stăpân pe viața ta, pe alegerile tale și nu te mai lași influențat.

Tocmai am realizat că viitorul este pentru cei care trăiesc prezentul, ci nu în trecut, ceea ce înseamnă că tu ai învățat cu mult timp înainte lecția asta și presupun că multe altele.

Îmi pare rău că nu am știut să te apreciez, sunt sigur că tu o faci acum, până la urmă toate lacrimile căzute pe pământ au dat roade unor zâmbete ce nu doar că vindecă rănile, ci fac ca cicatricile să nu mai arate așa urât.

Sper că în sfârșit inima ta să fie în echilibru cu mintea, știu că voiam să-mi ascult doar mintea pentru că inima a luat doar decizii proaste, dar știu și că tu știi că oricine greșește și că oricine merită o a doua șansă sau o a suta șansă, cine mai stă să le numere?

Știu că știi că echilibrul e cel mai important și sincer să fiu, abia aștept să fiu în pielea ta.

O să încep să te respect pentru că meriți.

O să încep să te iubesc pentru că ai nevoie.

O să te pun pe primul loc în viața mea pentru că nu vreau să aștepți asta de la altcineva.

Trecutul nu-l pot schimba, viitorul nu știu cât e de departe, dar am ceva ce e mai mult ca perfect, am prezentul, nici nu-mi puteam dorii mai mult.

Așteaptă-mă! Vin.

Sau mai bine mergi tot în față, iar dacă vei vrea să arunci o privire în spate fă-o doar pentru a te asigura că nu mai repeți aceleași greșeli.

O să te prind din urmă și-o să fim mândri de noi.

Ai grijă de tine.

Cu drag, eu.”